voluntariatul in romania este privit cu alti ochi decat ar trebui. voluntarii sunt, conform standardelor anterioare revolutiei, turnatorii, lingaii sau plombele incapabile profesional. se merge inca pe regula celor trei nu: "nu stiu, nu am vazut, nu am auzit". e urat ca tendinta asta spre civilizatie, aplicata fortat de japonezi dupa capitularea din al doilea razboi mondial, la noi e privita cu ochi critici. de aia probabil si discrepanta asta atat de mare dintre noi si ei atat ca mentalitate cat si ca pozitie economica. e clar, mentalitatea asta tampita ne strica si cum ea se mosteneste din tata in fiu si cum tatii care constientizeaza boala sunt putini si cum fii care asimileaza constientizarile tatilor sunt si mai putini nu putem spera decat la o pandemie de reprogramare a creierului generatiei tinere. sper sa ne trezim si sa speram la binele personal prin prisma binelui colectiv si sa renuntam pentru totdeauna la mentalitatea asta de balta. binele colectivului se reflecta in binele fiecaruia si nu invers.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu