as vrea sa stai cu doar o parte de tine, peste mine,
sa ne lasi amandurora cate o parte din noi, libera sa respire.
as vrea sa ne traim coincidentele de caracter comune, impreuna, unul altuia,
in timp ce ne convertim nepotrivirile in zambet, de unii singuri.
as vrea sa ne dorim sa putem sa intelegem ce vrem sa simtim, cat de intens, de cand pana cand si cu cine.
joi, 14 martie 2019
joi, 28 februarie 2019
stai in banca ta de vise!
cum sa definesti viata trecand dincolo de evidentul vizibil: cumul de conjuncturi, compromisuri si ipostaze ale rationalului, multime de reflexe si reactii emotionale, amintiri ale viselor traite sau sperante pentru materializarea teoretica a intangibililui de dincolo de barierele morale ale semenilor? "mai mult sau mai putin din fiecare" ar fi o abordare impaciuitoare, neutra, fara risc de contradictoriu insa fada, generalista, impersonala si incolora.
pana la urma, ce ne mentine in viata: logica sau intensitatea ritmului cardiac, responsabilitatea si simtul datoriei sau placerea si satisfactia materializarii viselor? ce ar trebui sa vrem de la noi si daca da, de ce ar trebui sa vrem ceva si de la altii? si daca vrem ceva si nu-l putem obtine sau nu ne poate fi dat, ne vom dori altceva? trebuie sa ne multumim cu ce stim ca avem sau ne putem aventura dincolo de noi?
cand ai spus ca ai tot ce ti-ai fi putut dori vreodata, ca nu-ti doresti nimic mai mult (hai sa recunoastem ca au fost momente in care chiar te-a luat valul si ai sustinut asta, chiar si daca doar pentru pret de-un gand!) ai luat in calcul si ceea ce viitorul urma sa te faca, intr-un mod mai mult decat evident, sa-ti doresti? nu, pentru ca starea de bine, de implinire, de fericire (daca nu e un termen chiar asa de sofisticat) nu este perena, trebuie alimentata constant. "fii multumit cu ce ai!", "fii modest!", "nu te-ntinde mai mult decat ti-e plapuma!", "gaseste fericirea in putinul pe care-l ai!", etc. daca toata lumea ar fi fost condusa de indemnuri d-astea, daca nimeni nu era insetat de mai mult, cu siguranta ca acum inca eram terifiati de calatoria pana la capatul pamantului, acolo unde se termina si cazi in gol.
dar ce-ti doresti de fapt, ce este pana la urma dorinta, in sinea ei, care este fundatia pe care se dezvolta si ce anume o hraneste, cat traieste, ce se afla dincolo de ea? o alta dorinta, un alt vis, o alta neliniste, o implinire noua, un esec?
intr-un final, mai devreme sau mai tarziu, daca-ti este teama de esec inseamna ca nu meriti sa-ti asumi visele!
pana la urma, ce ne mentine in viata: logica sau intensitatea ritmului cardiac, responsabilitatea si simtul datoriei sau placerea si satisfactia materializarii viselor? ce ar trebui sa vrem de la noi si daca da, de ce ar trebui sa vrem ceva si de la altii? si daca vrem ceva si nu-l putem obtine sau nu ne poate fi dat, ne vom dori altceva? trebuie sa ne multumim cu ce stim ca avem sau ne putem aventura dincolo de noi?
cand ai spus ca ai tot ce ti-ai fi putut dori vreodata, ca nu-ti doresti nimic mai mult (hai sa recunoastem ca au fost momente in care chiar te-a luat valul si ai sustinut asta, chiar si daca doar pentru pret de-un gand!) ai luat in calcul si ceea ce viitorul urma sa te faca, intr-un mod mai mult decat evident, sa-ti doresti? nu, pentru ca starea de bine, de implinire, de fericire (daca nu e un termen chiar asa de sofisticat) nu este perena, trebuie alimentata constant. "fii multumit cu ce ai!", "fii modest!", "nu te-ntinde mai mult decat ti-e plapuma!", "gaseste fericirea in putinul pe care-l ai!", etc. daca toata lumea ar fi fost condusa de indemnuri d-astea, daca nimeni nu era insetat de mai mult, cu siguranta ca acum inca eram terifiati de calatoria pana la capatul pamantului, acolo unde se termina si cazi in gol.
dar ce-ti doresti de fapt, ce este pana la urma dorinta, in sinea ei, care este fundatia pe care se dezvolta si ce anume o hraneste, cat traieste, ce se afla dincolo de ea? o alta dorinta, un alt vis, o alta neliniste, o implinire noua, un esec?
intr-un final, mai devreme sau mai tarziu, daca-ti este teama de esec inseamna ca nu meriti sa-ti asumi visele!
miercuri, 13 iulie 2016
anROmalitate
sunt constient ca exista peste tot in lume legi pe care numai unii le inteleg. ca astfel de legi sunt si la noi ... nu ma mira.
azi am aflat de un cadru legislativ, fiind direct interesat de subiect, care zice asa:
1. daca vrei sa-ti infiintezi un SRL nu vei putea fi platitor de TVA de la inceput;
2. daca vrei sa devii platitor de TVA se poate daca atingi un plafon al CA de peste 60 kEuro sau daca depui un dosarel. alegem varianta cu dosarelul ca daca asteptam sa atingem plafonul ca nou infiintati ... avem de asteptat;
3. daca depui dosarelul (si aici sa vedeti SHPIL) si din diverse motive nu ti se aproba, ghici ce? logic ar fi sa nu devii platitor de TVA si gata, mai incerci la anu'. dar nu. nu se poate asa simplu pentru ca, nu-i asa, ne civilizam in Romania, impreuna, pentru un trai mai facil. si astfel apare surprizenia: nu numai ca nu devii platitor de TVA dar, odata cu refuzul acestui statut vine si obligativitatea platii TVA-ului.
si inca ceva: chiar daca muncesti sau ai noroc si atingi plafonul, riscul de a ti se refuza statutul ... este acelasi.
acum ar trebui sa fiti lamuriti. pe deplin.
pai ce nu intelegeti? e simplu: nu ai reusit sa ajungi sa-ti deduci TVA-ul (ca scop initial), ai reusit sa ajungi sa platesti TVA-ul (ca ... pedeapsa) in situatia in care oricum il plateai de fiecare data cand ... plateai.
daca nici acum nu ati inteles ...
azi am aflat de un cadru legislativ, fiind direct interesat de subiect, care zice asa:
1. daca vrei sa-ti infiintezi un SRL nu vei putea fi platitor de TVA de la inceput;
2. daca vrei sa devii platitor de TVA se poate daca atingi un plafon al CA de peste 60 kEuro sau daca depui un dosarel. alegem varianta cu dosarelul ca daca asteptam sa atingem plafonul ca nou infiintati ... avem de asteptat;
3. daca depui dosarelul (si aici sa vedeti SHPIL) si din diverse motive nu ti se aproba, ghici ce? logic ar fi sa nu devii platitor de TVA si gata, mai incerci la anu'. dar nu. nu se poate asa simplu pentru ca, nu-i asa, ne civilizam in Romania, impreuna, pentru un trai mai facil. si astfel apare surprizenia: nu numai ca nu devii platitor de TVA dar, odata cu refuzul acestui statut vine si obligativitatea platii TVA-ului.
si inca ceva: chiar daca muncesti sau ai noroc si atingi plafonul, riscul de a ti se refuza statutul ... este acelasi.
acum ar trebui sa fiti lamuriti. pe deplin.
pai ce nu intelegeti? e simplu: nu ai reusit sa ajungi sa-ti deduci TVA-ul (ca scop initial), ai reusit sa ajungi sa platesti TVA-ul (ca ... pedeapsa) in situatia in care oricum il plateai de fiecare data cand ... plateai.
daca nici acum nu ati inteles ...
marți, 12 iulie 2016
Back
M-am intors. Am trecut prin multe. Mult prea multe. Dar m-am intors.
Sunt cateva cateva flash-uri care m-au tot intors in anumite momente cu fata la reflectie.
In seara asta, ca o revelatie, am gasit miezul si in acelasi timp comasarea tuturor acestora intr-un simplu indemn: FOLLOW YOUR DREAM! IT MAY REACH YOU.
In dreptul meu are efect ... SO BE IT!
Sunt cateva cateva flash-uri care m-au tot intors in anumite momente cu fata la reflectie.
In seara asta, ca o revelatie, am gasit miezul si in acelasi timp comasarea tuturor acestora intr-un simplu indemn: FOLLOW YOUR DREAM! IT MAY REACH YOU.
In dreptul meu are efect ... SO BE IT!
vineri, 18 octombrie 2013
pentru minunile mele
urmeaza viata urmandu-si cursul ei lin,
caci ai bucuria, zambind fericire si dor,
esti inca copil dar eu, nevazut, te sustin
negresit, in simtiri si dorinte, iubite odor.
cand esti suparat, bucuros sa zambesti,
sa inspiri nesatul, sa-nchizi ochii albastri,
sa ma simti, linistit sa-mi strangi mana si cresti
protejat si iubit, aparat ca o stea printre astri.
sa nu uiti niciodata ca iubirea ne leaga
ca un scut impotriva tristetilor vietii
si oricand ai nevoie iti dau viata mea-ntreaga
ca sa-nvingi cu mandrie toti demonii noptii.
caci ai bucuria, zambind fericire si dor,
esti inca copil dar eu, nevazut, te sustin
negresit, in simtiri si dorinte, iubite odor.
cand esti suparat, bucuros sa zambesti,
sa inspiri nesatul, sa-nchizi ochii albastri,
sa ma simti, linistit sa-mi strangi mana si cresti
protejat si iubit, aparat ca o stea printre astri.
sa nu uiti niciodata ca iubirea ne leaga
ca un scut impotriva tristetilor vietii
si oricand ai nevoie iti dau viata mea-ntreaga
ca sa-nvingi cu mandrie toti demonii noptii.
joi, 17 octombrie 2013
contopire
e toamna si vantul compune simfonia de frunze
sub pasii de dans leganati ai trecutului sincer,
impletind potecute de apa ca-ntr-un drum pentru muze,
spre un loc cunoscut doar de el, nevazut, nestiut, efemer.
e o gaura neagra-n universul stingher si tacut,
unde-ajung sa sfarseasca, cu un ultim efort, potecute de apa
impletite de vant si de ploaie, urcand modelate placut
spre locul in care, fredonand melancolic, timid viitorul asteapta.
s-a ivit sarbatoarea din negura vremii, din cerul de nori,
e ospat pregatit, cu meseni, artizani, menestreli iscusiti,
vibreaza in aer, luminata de-orchestra compusa de-o mie de sori,
vestea c-acum vor vedea, in sfarsit, viitor si trecut dansand fericiti.
sub pasii de dans leganati ai trecutului sincer,
impletind potecute de apa ca-ntr-un drum pentru muze,
spre un loc cunoscut doar de el, nevazut, nestiut, efemer.
e o gaura neagra-n universul stingher si tacut,
unde-ajung sa sfarseasca, cu un ultim efort, potecute de apa
impletite de vant si de ploaie, urcand modelate placut
spre locul in care, fredonand melancolic, timid viitorul asteapta.
s-a ivit sarbatoarea din negura vremii, din cerul de nori,
e ospat pregatit, cu meseni, artizani, menestreli iscusiti,
vibreaza in aer, luminata de-orchestra compusa de-o mie de sori,
vestea c-acum vor vedea, in sfarsit, viitor si trecut dansand fericiti.
marți, 20 august 2013
initium novum
regasesc magazia inchisa-n decor parasit,
scrijelit stau pe usi ipostazele eului gol,
antagonice ganduri rasar, fumegand linistit
intr-un cadru uitat si sfintit de paianjeni, in cor.
ma privesc, impietrit, imi inving oboseala si-nchid
doua usi neinvinse de ura, urzeli si pagani
cand pasesc cu speranta in multimea de ganduri, timid,
cuprinzand nesatul si surprins, impacat, viitorul in maini.
scrijelit stau pe usi ipostazele eului gol,
antagonice ganduri rasar, fumegand linistit
intr-un cadru uitat si sfintit de paianjeni, in cor.
ma privesc, impietrit, imi inving oboseala si-nchid
doua usi neinvinse de ura, urzeli si pagani
cand pasesc cu speranta in multimea de ganduri, timid,
cuprinzand nesatul si surprins, impacat, viitorul in maini.
joi, 23 mai 2013
... orientare ... orientala ...
"Unii sustin ca Dumnezeu si cu mine am fi facut atunci un targ. Potrivit acestui fel de a judeca, eu L-as ajuta pe Dumnezeu sa-si puna robii la incercare si m-as potrivi sa le iau mintile; cei buni sunt hotarati si nu ratacesc calea, pe cand cei rai cad prada carnii, pacatuiesc si, in felul asta, se pravalesc in Iad. Ceea ce am facut eu este foarte insemnat pentru ca, daca toata lumea s-ar duce in Rai, nimeni n-ar mai putea fi bagat in sperieti, pentru ca treburile lumii si ale statului nu pot fi implinite doar cu binele, pentru ca raul este la fel de trebuicios ca binele, pentru ca pacatul este la fel de necesar ca piosenia" - Eu, Diavolul/Ma numesc Rosu/Orhan Pamuk
vineri, 8 martie 2013
ca si cand ...
... fericirea o alegem, iubirea se naste, schimbarea ne-o asumam ca investitie responsabila pentru existenta primelor doua ...
vineri, 1 martie 2013
pa-tri-hotism
patriotism bastinaso-autohton: romanii, cand cumpara, nu analizeaza pretul pentru ca nu conteaza cat costa ci doar cum pot face rost de bani. eu nu pot fi un astfel de patri-hot. eu apartin altei religii socio-economico-culturale sau sunt doar ciudat?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
