o raza de soare se zbate plapand in penumbra
sufland ca un duh cenusa depusa in timp, peste scena,
fortand amintiri impietrite in gand de revolta-ndelunga
sa prinda suflare si ritm sub cortina greoaie si terna.
incep sa prinda contur fara forma, fantome timide-n eter,
sub pala luminii transpuse-n mister si iz de nociv al
enigmei,
ingana o piesa fada de teatru, fara scop sau contur, intr-un
ceas efemer
ce se scurge incet, ne-ntrerupt, de demult, conturand urma
pasilor mei.
