cand gresim o facem cu buna stiinta sau din greseala. daca gresim voit atunci trebuie sa ne asumam greseala si efectele ei viitoare. daca insa greseala ne este argumentata si o constientizam ulterior atunci ori o acceptam ori nu. de preferat este sa ne asumam greselile. daca recunoastem ca gresim atunci greseala facuta ramane in istorie ca greseala indiferent de informatiile descoperite dupa acest moment. de ce? pentru ca o greseala este un conglomerat de actiuni, stari de fapt si sentimente care nu se integreaza intr-un sistem de ecuatii. acest conglomerat este personal, exista intr-o anumita perioada de timp, definita de factori interni, conditii de convietuire si date initiale, conglomerat care ne defineste ca oameni in intr-un interval de timp. cam complicat dar se intelege unde bat. greselile facute nu se transforma in lucruri bune niciodata. de exemplu: daca-mi bat sotia acum fara motiv este un lucru rau (e doar un exemplu dat pentru a demonstra ceva), o greseala. daca peste doi ani voi afla ca exact in perioada in care ea avea contuzii ma insela, greseala facuta atunci nu se va transforma automat intr-un lucru bun si nici vina mea nu va fi absolvita.
p.s.1. - presupunerea este mama tuturor esecurilor
p.s.2. - sper sa intelegi ca trebuie sa te accepti cu tot cu greselile facute si sa mergi mai departe. nu vei fi perfecta la fel cum niciunul dintre noi nu va fi.
miercuri, 1 septembrie 2010
Abonați-vă la:
Postări (Atom)